Moaşa este persoana care stă de veghe la apariţia fiecărei noi vieţi. În fiecare an la 5 mai este sărbătorită Ziua Internaţională a Moaşelor. În Moldova, cele 790 de moaşe care activează în sistemul medical compensează neajunsurile şi problemele cu satisfacţia de a participa la naştere.

 vezi emisiunea →

«Să vă spun cinstit, am o frică în suflet, dar nu ştiu din ce cauză. Poate că după atâta timp stat în detenţie, mă gândesc la orice om aşa ar fi»; «Niciodată nu m-am gândit c-o să visez visuri în care eu sunt în puşcărie. Niciodată.

 vezi emisiunea →

«Să vă spun cinstit, am o frică în suflet, dar nu ştiu din ce cauză. Poate că după atâta timp stat în detenţie, mă gândesc la orice om aşa ar fi»; «Niciodată nu m-am gândit c-o să visez visuri în care eu sunt în puşcărie. Niciodată. Acum visez visuri că sunt în puşcărie şi cineva îmi deschide poarta şi eu merg pe-un drum să-mi găsesc casa»; «Când am venit, mâ gândeam, cum eu o să ies în sat, cum eu am să merg, cum lumea o să se uite, că doar lumea nu ştie că eu nu-s vinovată, dar la fiecare nu poţi să mergi în parte şi să-i lămureşti».

 vezi emisiunea →

Viitoarea mare putere nu va fi China sau India. Această putere va fi reprezentată pur si simplu de femei. Un studiu al Băncii Mondiale arată că «femeile vor fi motorul cel mai puternic în reluarea creşterii economice mondiale». Deşi moldovencele abia încep a prinde gustul antreprenoriatului, numărul femeilor implicate în business este în creștere, de altfel, ca și cel al afacerilor femenine de succes.

 vezi emisiunea →

Sunt 20 de ani de la declanşarea războiului ruso-moldovenesc de la Nistru. În acele zile fierbinţi, R. Moldova nu avea armată naţională şi nici efective militare cu care s-ar fi apărat. Frontul de luptă a fost acoperit de poliţişti şi de voluntari.

 vezi emisiunea →

«DE LA PACE ÎN CASĂ SPRE PACE ÎN LUME» este genericul din acest an al campaniei naţionale împotriva violenţei în bază de gen. De aproape un deceniu, Moldova, asemeni majorităţii statelor, dedică 16 zile informării şi sensibilizării societăţii cu privire la cel mai greu şi mai traumatizant război, cel din familie.

 vezi emisiunea →

În Moldova a avea o pensie care să-ţi asigure minimul de existenţă pare a fi un lux. Majoritatea pensionarilor numără fiecare bănuţ pentru a supravieţui de la o lună la alta, în timp ce unii se bucură de pensii cât pentru șase şi mai multe persoane. Actualul sistem de pensii este unul discriminatoriu care împarte vârstnicii în două categorii: muritori de foame şi privilegiaţi de lux.

 vezi emisiunea →

Acum un an, R. Moldova a ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Odată cu semnarea acestui act, Moldova și-a asumat responsabilitatea să ajusteze cadrul legal național și să înfăptuiască reforme care ar asigura persoanelor cu dizabilități drepturi egale în viața de zi cu zi, nu doar în legi. Lucrurile au început a se mișca din loc. Situația, însă, nu poate fi îmbunătățită, atâta timp cât fiecare dintre noi nu va accepta importanța acestei egalități între oameni.

 vezi emisiunea →

Ani la rând au fost pe linia întâi a mişcării de eliberare naţională. Rolul şi valoarea lor în procesul de făurire a unui stat democratic este pe cât de incontestabil, pe atât de necunoscut. Miile de femei, de la deputate până la ţărance, care s-au dedicat trup şi suflet valorilor naţionale, rămân într-un con de umbră. După ce 20 de ani, bărbaţii au demonstrat că sunt lideri ineficienţi, cum ar fi viaţa R. Moldova dacă femeile Independenţei ar fi puse în valoare?

 vezi emisiunea →

Fiecare al patrulea monument protejat de stat a fost afectat din cauza nerespectării Legii privind ocrotirea acestora. Chiar dacă statul este obligat să aibă grijă de aceste edificii, acestea sunt lăsate să se ruineze sau sunt supuse intervențiilor degradante.

 vezi emisiunea →

Angajarea în câmpul muncii este un lucru aproape irealizabil pentru majoritatea persoanelor cu dizabilităţi din R. Moldova. În primul rând, pentru că legislaţia actuală spune că acestea sunt inapte de muncă. Chiar dacă are câteva meserii sau mai multe diplome de studii superioare, atâta timp cât se deplasează cu ajutorul unui cărucior sau are vederea slabă, o persoană este considerată invalidă şi va fi primită la muncă conform prevederilor medicale, dar nu a capacităţii şi interesului său de a munci. Astfel, zeci de mii de oameni care au fost deja defavorizaţi de soartă, se pomenesc respinşi de lege chiar şi atunci când vor să muncească.

 vezi emisiunea →

Acum 70 de ani, zeci de mii de intelectuari, ţărani, muncitori, preoţi, oameni nevinovaţi, au fost duși forțat în Siberia sau au fost uciși. A urmat foametea organizată, care a făcut sute de mii de victime, apoi alte deportări a zeci de mii de basarabeni. În câțiva ani, regimul totalitar comunist din URSS a decapitat Basarabia interbelică. Deşi au fost reabilitaţi, cei peste 100 de mii de deportaţi care mai sunt în viaţă, nu se consideră repuşi în drepturi, pentru că regimul şi ideologia care le-au mutilat vieţile încă nu a fost condamnat şi scos în afara legii, cum s-a întâmplat în ţările care au demonstrat voinţă politică.

 vezi emisiunea →

Cine sunt avocaţii? Apărători, aşa cum presupune statutul lor oficial sau complicii judecătorilor şi ai procurorilor, în procesul de estorcare a mitei de la clienţi? În ultimul timp, ies la iveală tot mai multe cazuri când avocaţii îşi încalcă etica profesională sau când sunt implicaţi în vânzarea şi cumpărarea dreptăţii.

 vezi emisiunea →

Romii trăiesc în R.Moldova de zeci de ani. Dar foarte puţini dintre ei ajung să aibă studii universitare, să devină medici, pedagogi, şi cu atât mai mult — primari sau consilieri săteşti sau orăşeneşti.

De ce familiile rome nu reuşesc să ajungă egale cu celelalte familii? Cum se descurcă femeile rome cu educaţia, creşterea şi promovarea propriilor copii? Astăzi discutăm cu femeile rome despre viaţa şi perspectivele lor.

 vezi emisiunea →

Majoritatea celor câteva mii de copii cu dizabilităţi din Moldova sunt lipsiţi de dreptul de a merge la şcoală. Diagnosticaţi «cu nevoi speciale», doar foarte puţini şi cu mari dificultăţi, se bucură de dreptul la educaţie. Beneficiari ai şcolilor de tip internat sau ai instruirii la domiciliu, aceştia au reuşit să iasă din rândul analfabeţilor şi neintegraţilor în societate.

 vezi emisiunea →

Din 1940 până în 1951, autorităţile sovietice au deportat în Siberia şi în Kazahstan mai bine de 600 de mii de intelectuali şi gospodari moldoveni, aşa-numiţi «duşmani ai poporului». După 70 de ani, dosarele victimelor represiunilor politice din timpul regimului totalitar comunist rămân secrete. Cei peste 100 de mii de deportaţi care mai sunt în viaţă luptă pentru a-şi restabili averea confiscată ilegal. Deşi o parte dintre deportaţi au fost reabilităţi, aceştia nici până în prezent nu se consideră repuşi în drepturi.

 vezi emisiunea →

Practic în fiecare zi a anului trecut, câte un moldovean a încercat sau chiar a traversat Prutul înot pentru a ajunge în Uniunea Europeană. Aceste date se referă doar la cazurile în care persoanele au fost reţinute de către grănicerii moldoveni sau de către poliţia de frontieră română. Nimeni, însă, nu cunoaşte numărul persoanelor care totuşi reuşesc să plece ilegal din R. Moldova, înotând Prutul.

 vezi emisiunea →

Fiecare a patra femeie din Moldova este bătută de către propriul soţ. Violența, pentru foarte multe familii, este o realitate în care trăiesc zi de zi. De multe ori, femeile abuzate se află între două extreme tragice: să ucidă, apărându-se, sau să se lase ucise.

În fiecare lună cel puţin o femeie din Moldova este trimisă în lumea celor drepţi de către cel care i-a jurat dragoste până la moarte. Zeci de copii ajung an de an în grija statului sau a altor familii, după ce părinţii se despart: unul la închisoare iar altul la cimitir.

 vezi emisiunea →