Moaşa este persoana care stă de veghe la apariţia fiecărei noi vieţi. În fiecare an la 5 mai este sărbătorită Ziua Internaţională a Moaşelor. În Moldova, cele 790 de moaşe care activează în sistemul medical compensează neajunsurile şi problemele cu satisfacţia de a participa la naştere.
vezi emisiunea →
Moldova are 225 de kilometri de hotar nerecunoscut de nimeni în lume, unde sunt instalate 15 posturi militare şi dislocaţi peste 1000 de soldaţi inarmati. Tot acolo sunt dislocate blindate, elicoptere şi altă tehnică militară care aparţine exclusiv Federaţiei Ruse. Chiar dacă toate aceste posturi sunt instalate pe artere publice, zecile de mii de locuitori din preajma nu au fost niciodată informaţi despre drepturile şi siguranţa lor de circulaţie prin zona.
vezi emisiunea →
Anul 2012 a fost declarat la nivel internaţional anul îmbătrânirii active şi solidarităţii între generaţii. Populaţia unei localităţi este considerată îmbătrânită atunci când numărul vîrstnicilor depăşeşte 16%. În 11 raioane ale R. Moldova acest prag critic a fost deja depăşit. Statisticele ne arată că fiecare a patra persoană în RM are vârsta între 60 şi 64 de ani.
vezi emisiunea →
La trei ani de la evenimentele din aprilie 2009, nicio persoană care avea atunci o funcţie importantă în stat, nu a fost pedepsită pentru teroare care a fost atunci. Doar patru dosare cu implicarea înalţilor demnitari sunt în instanţa de judecată, în timp ce majoritatea celor care la 7 aprilie 2009 conduceau R. Moldova figurează în acele dosare doar în calitate de martori.
vezi emisiunea →
«Să vă spun cinstit, am o frică în suflet, dar nu ştiu din ce cauză. Poate că după atâta timp stat în detenţie, mă gândesc la orice om aşa ar fi»; «Niciodată nu m-am gândit c-o să visez visuri în care eu sunt în puşcărie. Niciodată.
vezi emisiunea →
Sunt o mulţime de localităţi unde, nu doar unele persoane în parte, dar majoritatea oamenilor din sat sunt vulnerabili, sunt grupuri ale căror voci nu sunt auzite, ei nu au posibilitatea sa spuna ce vor, de ce au nevoie, cum cred ei c[ ar trebui folosite resursele locale. Toarte aceste lucruri fac ca vulnerabilitatea lor sa persiste. Pentru a depăşi aceasta situaţie, există o metodologie specială, şi anume — mobilizarea comunitară.
vezi emisiunea →
Fiecare a patra persoană de pe globul pământesc este reprezentată de o femeie din spaţiul rural. Acestea se confruntă cu o serie de probleme, iar în R. Moldova ele se acutizează în special în ceea ce priveşte accesul la serviciile prestate de către sectorul public al societăţii şi cel privat.
vezi emisiunea →
Viitoarea mare putere nu va fi China sau India. Această putere va fi reprezentată pur si simplu de femei. Un studiu al Băncii Mondiale arată că «femeile vor fi motorul cel mai puternic în reluarea creşterii economice mondiale». Deşi moldovencele abia încep a prinde gustul antreprenoriatului, numărul femeilor implicate în business este în creștere, de altfel, ca și cel al afacerilor femenine de succes.
vezi emisiunea →
Un număr excesiv de dosare de presă, sume fabuloase de bani, revendicate de la diverse redacţii, ca recompense pentru lezarea demnităţii şi onoarei, jurnalişti puşi în situaţia să se autocenzureze, pentru a evita confruntările în justiţie, societate lipsită de şansa de a cunoaşte totul despre adevăraţii corupţi, despre scheme de spălare de bani, despre protecţionism sau conflicte de interese – în aceste condiţii se află azi presa şi consumatorii de presă, în relaţiile lor cu justiţia.
vezi emisiunea →
Majoritatea copiilor din penitenciare fac partea din familii social-vulnerabile. Mulţi dintre ei nu ştiu nici măcar a scrie sau a citi. Rămaşi fără supravegherea părinţilor sau a celor apropiaţi, adolescenţii, nesupravegheaţi de nimeni, greşesc, pentru ca apoi să fie traşi la răspundere.
vezi emisiunea →
Peste 95% din necesarul energetic al ţării, în mare parte combustibili fosili, este asigurat din importuri. Din ce motiv Republica Moldova nu produce energie din resurse regenerabile, în special biomasă? Care este cauza dependenței de importuri, în special a gazelor naturale?
vezi emisiunea →
Sunt 20 de ani de la declanşarea războiului ruso-moldovenesc de la Nistru. În acele zile fierbinţi, R. Moldova nu avea armată naţională şi nici efective militare cu care s-ar fi apărat. Frontul de luptă a fost acoperit de poliţişti şi de voluntari.
vezi emisiunea →
„Eu cred că dacă e importantă problema câinilor vagabonzi în oraş, nu cred că e mai puţin importană problema vagabonzilor care sunt cu 2 picioare, a oamenilor, pentru că fiecare e suflet şi nu e dreptul nostru acela de a judeca. Nu suntem noi puşi în locul Domnului de a învinui», explica actorul Gheorghe Grâu.
vezi emisiunea →
Săptămânal, pieţele de la noi sunt invadate cu mărfuri de larg consum aduse prin contrabandă din Ucraina. Procedura e simplă. Eu am nevoie de marfă, ţi-o comand, tu mi-o aduci şi, ulterior, eu o vând fără acte de origine, neachitând taxele şi impozitele la buget.
vezi emisiunea →
În R. Moldova, egalitatea de gen este o problemă, soluţia căreia rămâne a fi mai mult la nivel de discuţii decât la fapte. În timp ce femeile se străduie să fie în pas cu bărbaţii şi să participe activ nu doar la viaţa familială, ci şi în viaţa politică a ţării, acest lucru pare tot mai greu de realizat cât timp li se pun diverse piedici pentru realizarea scopului lor.
vezi emisiunea →
Nivelul de informare în R. Moldova rămâne problematic în special în cazul cetăţenilor simpli. Accesul la informaţie este limitat pentru populaţia rurală, mai ales femeilor şi persoanelor din familii defavorizate, care nu ştiu nici măcar unde să se adreseze pentru a primi un ajutor social sau chiar un sfat.
vezi emisiunea →
«DE LA PACE ÎN CASĂ SPRE PACE ÎN LUME» este genericul din acest an al campaniei naţionale împotriva violenţei în bază de gen. De aproape un deceniu, Moldova, asemeni majorităţii statelor, dedică 16 zile informării şi sensibilizării societăţii cu privire la cel mai greu şi mai traumatizant război, cel din familie.
vezi emisiunea →
Tudor Cîrlan are 30 de ani, 1 metru şi 20 de centimetri. Este «pitic», aşa cum se obişnuieşte la noi să fie numiţi cei care se caracterizează printr-o statură cu mult inferioară celei medii. Tudor locuieşte în satul Ruseştii Noi, r-nul Ialoveni. A frecventat şcoala din localitate până în clasa a cincea.
vezi emisiunea →
Din acest an, R.Moldova va fi supusă evaluării periodice universale, care constituie un sistem modern și minuțios de monitorizare a drepturilor omului, în cadrul Națiunilor Unite. Tot în acest an, R. Moldova și-a prezentat primul raport la acest capitol, în fața țărilor membre ONU. Au urmat numeroase întrebări și recomandări.
vezi emisiunea →
De-a lungul secolelor, oamenii au învăţat să lupte cu diferite maladii, uneori învingându-le, alteori – fiind învinşi. Boala fluturaşului răsună blând, însă suferinţele pe care le provoacă sunt foarte dureroase. Este o maladie incurabilă, de aceea sistemul medical din Moldova nu face faţă acestor suferinţe.
vezi emisiunea →
În Moldova a avea o pensie care să-ţi asigure minimul de existenţă pare a fi un lux. Majoritatea pensionarilor numără fiecare bănuţ pentru a supravieţui de la o lună la alta, în timp ce unii se bucură de pensii cât pentru șase şi mai multe persoane. Actualul sistem de pensii este unul discriminatoriu care împarte vârstnicii în două categorii: muritori de foame şi privilegiaţi de lux.
vezi emisiunea →
În această lume a copiilor cu laptopuri, aparate Iphone şi Apple, cu acces la internet şi la reţele electronice de comunicare, există o categorie de copii care au în fiecare zi griji de oameni maturi: să aibă o bucată de pâine şi bani măcar pentru taxele şcolare. Aceşti copii deprind responsabilităţile prea devreme, dar deprind şi gândul că viaţa e arta lucrurilor simple, fără lux.
vezi emisiunea →
Acum un an, R. Moldova a ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Odată cu semnarea acestui act, Moldova și-a asumat responsabilitatea să ajusteze cadrul legal național și să înfăptuiască reforme care ar asigura persoanelor cu dizabilități drepturi egale în viața de zi cu zi, nu doar în legi. Lucrurile au început a se mișca din loc. Situația, însă, nu poate fi îmbunătățită, atâta timp cât fiecare dintre noi nu va accepta importanța acestei egalități între oameni.
vezi emisiunea →
După ce au făcut investiţii considerabile în plantaţiile de viţă-de-vie, viticultorii se află în imposibilitatea de a comercializa strugurii la un preţ rentabil sau, în unele cazuri, în general, nu au nici piaţă, nici clienţi. Mai multe fabrici vinicole care procesau struguri de la producătorii mici mai au şi astăzi datorii pentru produsele achiziționate în anii precedenți.
vezi emisiunea →
Proiectul de gazificare a Moldovei a costat un miliard de lei din bugetul de stat. Acum oamenii caută câte o mie de lei ca să îşi construiască din nou sobe. Astăzi emisiunea Reporter de Gardă prezintă situaţia oamenilor care, deşi conectaţi la conducta de gaze, evită să-l folosească, pentru că, le arde buzunarele.
vezi emisiunea →
